Mama mi-a spus ca atunci cand eram mai mica, la botez si la treaba aia cand copii trebuie sa aleaga de pe o tava 3 obiecte, eu am ales bineinteles rujul, perlele si banii. Rujul a devenit mai tarziu cel mai bun prieten al meu, perlele le-am obtinut putin mai incolo, cand deja eram o domnisoara rebela ( dorinta mamei de a ma potoli pentru ca pentru mine perlele le vedeam purtate doar de persoane mature, iar in momentul in care le-am si primit mi-am zis ca sunt matura, ca altfel nu le-as fi primit de la bun inceput si am inceput sa ma comport ca atare incercand sa fiu cat mai matura posibil. La capitoul bani mai e de lucrat putin, dar asta nu e asa de important acum pentru ca vor veni si ei la timpul lor.
Deci imi cam era scris, sau mi-am scris inca din primele luni de nastere destinul....vorba aia, "mi-am facut-o cu mana mea!".
Totul a inceput la 3 ani cand am primit prima mea cutie cu creioane colorate si mi s-a pus pata pe creionul rosu. Apoi cand am inceput sa mazgalesc papusile, peretii si cam tot ce aveam la indemana cu el, mi-a fost confiscat. Atunci am descoperit un inlocuitor perfect, rujul rosu al mamei. A fost dragoste la prima vedere si mult mai bun decat fosta jucarie pentru ca aceasta ustensila ma colora si pe mine. Am aflat mai tarziu cum se folosese o perie rotunda pentru volum, care mi-a ramas incalcita in cap si de panica mi-am taiat parul de una singura in speranta de a scapa de perie(asa am ajuns ca toata copilaria sa fiu tunsa stil castron, sau bob cum se spune mai nou). Dermatograful a fost apoi companionul meu pe toata durata adolescentei ( cand ma uit la poze ma intreb uneori ce-a fost in capul meu).
De atunci am inceput sa acord o mai mare atentie aspectului meu exterior si daca la inceput foloseam orice produs imi pica in mana si ma trezeam cu tot felul de minunatii pe ten, am inceput sa fiu si mai atenta, incercand de fiecare data sa cer si o a doua sau o a treia parere despre un produs. In ziua de azi, insa, in ritmul cu care anumite produse pe piata care de care mai performante, trebuie sa tin pasul cu acest trend ascendent. Acum vreo 2 ani am descoperit primul blog de beauty si de acolo a pornit totul. Am mers din blog in blog si am citit sute de bloguri, pana am gasit cateva care se potriveau cu nevoile mele.
Apoi m-am gandit ca fara aceste fete care isi dedica o foarte mare parte din timp si care pun foarte mult suflet in ceea ce fac, probabil eu acum as fi avut un ten care ar fi aratat ca un svaiter, sau hai sa spunem cumva ca si craterele de pe Luna. Asa ca, m-am gandit cum pot sa intorc aceasta favoare, cum pot intoarce binele pe care ele mi l-au facut mie? Drept sa spun, dupa 2 ani de citit bloguri mi-a venit ideea ( cu intarziere ce-i drept, dar mai bine mai tarziu decat niciodata), ca pot ajuta si eu fete prin sfaturi, review-uri la diverse produse si cate alte chestii. NU sunt un specialist in cosmetica, nu sunt nici make-up artist, nu am urmat niciun fel de curs de make-up. Sunt doar o tipa obisnuita care povesteste si impartaseste parerea ei cu privire la produsele pe care le testeaza, care isi impartaseste stilul cu voi si care spera sa va poata ajuta in diverse situatii.
Va multumesc,
Arhe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu